Review article
https://doi.org/10.17234/SEC.29.14
Dîm kapu a lu hrvatski romologiji: Dă la Filip Ivan Vezdin pîn la Franjo Francev (E širda e Hrvatskere Romologiakere: E Filip Ivan Vezdinestar dži Franjo Fancev)
Danijel Vojak
; Institut društvenih znanosti “Ivo Pilar”, Zagreb
Abstract
Romoligiji ka una dă ćiljin znastvenă disciplină înđiriptată îj pă la ku totu învăcală a lu romilor historiji šî kultură. Nasălăla a lu romilor stanovniś îm pămîntu dă la Europa dă la XIV.st. u bîntălit šî interesu a lu znanstveniś dă a lor învăcari. Aša élši istraživačkă prinosur dă historiji šî kulturi a lu Romilor objavalići îm XVI.st. šî aje la zapadnăeuropskă znanstveniś. Îm alta parći dă XVIII. stoljeći zabilježići îs élši prilogur dă Romi dă la pojedinc kari or fost poreklom Hurvec uli atunśe kusta pă područje a lu pămîntu a lu hurvécilor. Îm ala kontekst să poći promatrali doprinosurlje a lu Filip Ivan Vezdin šî lu Ivan Škrlec Lomničar. Îm élši parći dă XIX.st. or sljedilit doprinosurlje a lu Antun Mihanović šî lu Spiridon Jović, kînd îm alta parći dă XIX. st. văzut îj maj balour interesu a lu znanstveniś kit să să învéci dă Romi, šî aje la Mijat Stojanović, Mara Čop Marlet, Franjo Kuhač, Emilij Laszowski, Friedrich S. Krauss, Ivan Broz, Ljudevit Drašković, Ferdo Hefele. Sustavnă etnografskă istraživanjur la gata dă XIX.st. provodulé Odboru dă lu narodnă kust šî običajur a lu Jugoslavenska akademija dă šćući šî umjetnošći, îm kari mulc istraživačur, ka Luka Lukić, Vatroslav Rožić šî Vladimir Ardalić, značajno or pridonijelit la pirśipală a lu historiji, kulturi šî ljimba a lu Romilor. Élši romološkă razdoblji îm Hurvăćije u fost gata ku lu Élši tabăra lu lume-cara šî ku djelurlje a lu Milan Mizler šî Franjo Fancev.
Keywords
Romi; romologiji; Hurvăćije; historije; šćući
Hrčak ID:
191706
URI
Publication date:
29.12.2017.
Visits: 2.251 *